Traducere de Horia Muntenus
Ce-a fost
s-a
întâmplat cu mult mai demult decât
cu un an în urmă,
cu un an în urmă,
Într-un
regat de lângă mare, acolo unde trăia o fată, cine-a mai ști,
Pe
numele ei Annabel Lee;
Cu
nici un alt gând pe pământ
Decât
să fie iubită de mine.
Am
fost un copil și ea un copil,
În
acel regat de lângă mare,
Dar
ne-am iubit cu o dragoste mare,
cu
mult mai mare decât o dragoste mare –
Și
a mea Annabel Lee -
Cu
o dragoste celestă, de serafimi înaripați,
Jinduită
de ea și de mine.
Nu vitregiile, ci Îngerii, într-atât de fericiți în Ceruri,
Pe
ea și pe mine au prins invidie -
Da!
– dintr-aceasta (pe atunci, toţi oamenii au ştiut,
În
regatul de lângă mare),
Cum
s-a pornit un ger, născocit din norul nopții,
Și
a ucis-o pe-a mea Annabel Lee.
Fiind
pricină invidia,
În
regatul de lângă mare de-atunci, dintr-odat’
A
suflat un vânt ucigaș din ceața înghețului spre ea,
Frumoasa
mea Annabel Lee.
Și ale
ei rude înalte au sosit și au luat-o
Pe
un val uriaș și au dus-o departe,
S-o-nchidă
sus, într-un mormânt între ape
‘N-Apus
de-acel regat de lângă mare.
Dar
dragostea noastră era
mai puternică decât dragostea însăși,
mai puternică decât dragostea însăși,
Chiar mai
puternică decât a celor bătrâni -
Cei
din trecut, cu mult mai înțelepți –
Și
nici îngerii din Ceruri de sus
Nici
demonii de jos de sub mare
N-or
să poată vreodată-niciodată să rupă din sufletul meu
Sufletul
frumoasei Annabel Lee;
Pentru
tine, lună din grinzi,
nu-i important să îmi prinzi visul meu despre
nu-i important să îmi prinzi visul meu despre
Ea,
frumoasa Annabel Lee;
Dar
eu simt cum mă dor ochii ei luminoși,
dintre stelele niciodată ascunse de nor,
dintre stelele niciodată ascunse de nor,
Ai
frumoasei Annabel Lee;
Și
așa, toate nopțile-n val, mă amăgesc lângă ea
Oh!
Draga mea - dragă, a mea - viață, iubită
mireasă,
În
mormântu-i lângă mare -
În
cavou-i scufundat în mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu