,,MADE FOR MINDS”/ 20.04.2018
HERTA MÜLLER - VICTIMĂ A
VANITĂȚII/ ORGOLIILOR ROMÂNEȘTI
Herta Müller: "Cel ce mă calomniază dovedește dragostea de acasă"
O farsă românească
Dar farsa are o repercusiune proastă în România, pentru ca a deschis-o doar la momentul noilor alegeri pentru managementul asociației. Vechea echipă condusă de jurnalistul și criticul literar Nicolae Manolescu se simte brusc legată de statute - la 28 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Alți autori vorbesc despre un scandal. Mai degrabă decât să fie mândri de a avea un laureat al Premiului Nobel în rândurile lor, conducerea ar căuta sprijin din partea reporterilor care sunt în parte scriitori nesemnificativi, dar foarte "patrioți".
În rețea, dar și în unele publicații pertinente, a fost lansată o campanie populistă de calomnie împotriva lui Herta Müller, de la atacuri personale până la denigrarea Premiului Nobel. Iată doar două exemple de opinii în ziarele românești, dintre care prima este antisemită: "Evreii sunt de obicei destul de urâți, dar Fat Herta îi bate pe toți!" Sau: "Nu avem nevoie de laureații Nobel care să nu-și plătească datoriile, să rămână în Germania și să nu se creadă mai deștepți decât noi!"
Adevărul Hertei Müller - și anume: "Cel care mă calomniază, dovedește dragostea lui de acasă". La 31 de ani de la plecarea scriitoarei Herta Müller din vechea ei țară, România. Și fiecare glumă se oprește acolo.
HERTA MÜLLER - VICTIMĂ A VANITĂȚII/ ORGOLIILOR ROMÂNEȘTI
Se pare că este una dintre cele mai vesele glume ale postului de radio fictiv Radio Erevan din epoca comunistă: Este adevărat că conducerea partidului i-a dat merituosului Ivan Ivanovici o mașină? Răspuns: În principiu da! Dar nu i s-a dat, i s-a luat. Scandalul recent din jurul Uniunii Scriitorilor din România se dezvoltă într-o manieră similară - iar accentul se pune pe câștigătoarea premiului Nobel, Herta Müller.
Ea vine din Banat, o regiune din vestul României, și a fost deja cunoscută ca tânără autoare în patria ei, înainte de plecarea ei în Republica Federală Germania, în 1987. Ea aparține minorității germane a șvabilor din Banat. Împreună cu unii colegi scriitori ai "Grupului de acțiune Banat", a fost vizată de temuta Securitate, poliția secretă a dictatorului comunist Ceaușescu, în principal datorită textelor sale critice.
Un membru despre care nu știa
Primul său volum de proză "Niederungen" a fost publicat cenzurat, în 1982, în București și a făcut ocoluri în Germania, unde a fost publicat de Editura Red Book, în 1984 - necenzurat. Spionajul sporit și hărțuirea din partea Securității au avut drept consecință calomnierea sa și amenințările. "Cel care m-a calomniat mi-a dovedit dragostea față de patria sa", a spus ea într-un interviu FAZ. Acest lucru nu pare să-și fi pierdut tristețea până astăzi.
Cu câteva zile în urmă, Herta Müller, care locuiește la Berlin, a aflat că a fost exclusă din Uniunea Scriitorilor din România pentru că nu și-a plătit taxa anuală. Măsura nu îi afectează numai pe acești membri, ci și pe alți autori, dintre care unii - precum Herta Müller sau colegul scriitoarei, bănățeanul William Totok - care trăiesc în Germania. Mai târziu, asociația a vorbit despre o "suspendare".
"Este o glumă?"
Asta a fost prima reacție a laureatei Nobel la știri. Iată ce declara scriitoarea pentru DW (Deutsche Welle): "Nu știam că eram în Uniunea Scriitorilor din România, nimeni nu m-a întrebat dacă aș vrea să mă alătur și nimeni nu mi-a spus că, din orice motiv, am fost acceptată". În plus, nu au primit niciodată o cerere de plată a comisioanelor de membru.
Teatrul absurd
Cu toate acestea, când trăia în România, ar fi trebuit să primească o propunere de includere a ei în asociație. La acea vreme, ea și-a făcut înregistrarea dependentă de cea a altui autor al Banatului, William Totok. Pentru că acest lucru nu a fost înregistrat, ea nu s-a alăturat. De atunci, ea nu mai are nici o legătură cu această organizație. ,,Și după aceea, nu mi-am exprimat niciodată intenția de a deveni membru al asociației” - conform declarației sale - ,,Cum ar trebui să numiți acest teatru absurd? Într-o zi, cineva decide peste capul meu și mă face responsabilă pentru ea. Procese democratice nu sunt cu siguranță", spune Herta Müller.
Într-o conversație cu DW, William Totok a confirmat faptele. Și totuși, cum se explică faptul că ambii autori - și nu doar ei - funcționează ca membri ai asociației? "După răsturnarea lui 1989" - a spus Totok - "asociația nou-înființată a scriitorilor a luat ca un semn de deschidere mai mulți autori ai exilului, dar fără să îi notifice oficial". Chiar și cu el nu a fost niciodată o solicitare de plată pentru taxa anuală primită.
O farsă românească
Dar farsa are o repercusiune proastă în România, pentru ca a deschis-o doar la momentul alegerilor noi pentru managementul asociației. Vechea echipă condusă de jurnalistul și criticul literar Nicolae Manolescu se simte brusc legată de statute - la 28 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Alți autori vorbesc despre un scandal. Mai degrabă decât să fie mândri de a avea un laureat al Premiului Nobel în rândurile lor, conducerea ar căuta sprijin din partea reporterilor care sunt în parte scriitori nesemnificativi, dar foarte "patrioți".
În rețea, dar și în unele publicații pertinente, a fost lansată o campanie populistă de calomnie împotriva lui Herta Müller, de la atacuri personale până la denigrarea Premiului Nobel. Iată doar două exemple de opinii în ziarele românești, dintre care prima este antisemită: "Evreii sunt de obicei destul de urâți, dar Fat Herta îi bate pe toți!" Sau: "Nu avem nevoie de laureații Nobel care să nu-și plătească datoriile, să rămână în Germania și să nu se creadă mai deștepți decât noi!"
Adevărul Hertei Müller - și anume: "Cel care mă calomniază, dovedește dragostea lui de acasă". La 31 de ani de la plecarea scriitoarei Herta Müller din vechea ei țară, România. Și fiecare glumă se oprește acolo.
