WALTER ÜBELHART ,,ÎN UMBRA LUI SHAKESPEARE” ȘI FILMUL REGIZAT DE JÁNOS TÁRKÁNYI ,,THE SILVERSMITH” (,,ARGINTARUL”)

ÎN UMBRA LUI SHAKESPEARE 

Scriitorul Walter Übelhart, plecat pe drumul întocmirii unei monografii a satului Băiuț, cândva, într-o zi de 1 Noiembrie, de Ziua Morților, în cimitirul localității (situată la 50 de km de Baia Mare), unde se află înmormântați părinții săi, a fost întâmpinat de un domn pe nume Willy, care i-a arătat o monedă a localității Băiuț, emisă la 1630. Căutând să afle cine a bătut moneda, a descoperit că, la acea vreme, existase un argintar în Baia Mare, Ion Argintarul, care emigrase, ulterior emisiei monedei, în Anglia. Scriitorul, în dorința de a afla cine fusese Ion Argintarul, colaborează cu amicii săi, un detectiv particular, doi istorici și un prieten pasionat de parapsihologie și pornește în identificarea lui Ion Argintarul, mort cu patru sute de ani în urmă: 

Johannes Banfi Hunyades (Bánfihunyadi János, cu unul dintre pseudonime Hans Hungar; 1576, Baia Mare – 28 august 1646, Londra), fiul Episcopului lutheran de Baia Mare, Benedict Banfi Hunyades, autor al câtorva lucrări de Teologie. Cunoscut este faptul că Johannes Banfi Hunyades devenise, la Londra, un personaj extrem de complex, remarcându-se în cercurile academice de acolo, dar Walter Übelhart a descoperit că, în Capitala Regatului Britanic, Banfi Hunyades s-a aflat în cercurile apropiate de William Shakespeare. 

Uluitoarele asemănări de nume, întâmplări și morfologii mitologice din legendele românești cu eponime și desfășurări epico-dramatice din Opera lui Shakespeare îl fac pe scriitorul Walter Übelhart să studieze ipoteza în care Johannes Banfi Hunyades (profesor de Botanică, Matematică și Filosofie la Gresham College din Londra, traducător din Limba Germană, renumit chimist și alchimist, metalurg, aurar, metalograf, gravor și pictor, inventator – printre altele, a dinților artificiali și a unor diferite tipuri de vopsele - căutător de Antimoniu, student al Mercurului și al secretelor Transmutației), ar fi putut avea o influență importantă asupra lui Shakespeare, sau chiar o traspunere a basmelor și legendelor românești în opera marelui clasic, ținând cont de faptul că, în anturajul actorului, era singurul personaj, din arealul originar al lor, capabil să fie ,,mesager” cultural al Tradiției din Estul Europei pentru cercul shakesperean. 

Similitudinile dintre temele și numele personajelor din Opera marelui Will și folclorul românesc l-au condus pe Walter Übelhart la rezultate uluitoare și și-a finalizat studiile prin elaborarea unei cărți, pe care a ținut-o în sertar vreme de un an, înainte de a o publica. Din pricina curajului tezei (demonstrată admirabil), având în vedere posibilitatea de interpretare subiectivă a ei, scriitorul a așezat-o într-o formă romanescă, ceea ce (fie-ne permisă aprecierea: potențează caracterul metafizic al relevanțelor, evidențelor, în spiritul Epocii descrise dar, mai ales, al personalității lui Johannes Banfi Hunyades și al grupului din umbra lui William Shakespeare). 

Walter Übelhart își conduce lectorul pe căile pavate cu elementele misterioase și simbolice ale elaborării uneia dintre cele mai importante Opere literare ale Europei. Ar fi avut Walter Übelhart posibilitatea să realizeze un tratat, cu toate argumentele, probele, enumerate și descrise în carte, totuși, a preferat o prezentare beletristică, în defavoarea uneia seci, de expozeu savant, poate academică. 

Astfel încât, cartea ÎN UMBRA LUI SHAKESPEARE favorizează un factor extrem de important pentru rezultatele cercetării: ilustrarea fericit realizată, prin mijloacele stilistice ale scriitorului, a atmoferei și conjuncturilor timpului în care a fost scrisă Opera lui Shakespeare. În felul în care este construită cartea, vom putea aprecia, de asemenea, modestia lui Walter Übelhart, care nu emite pretenția unui ,,adevăr absolut”, chiar dacă excelează (zicem noi) în etalarea multitudinii dovezilor. 

Cercetătorii au evidențiat, în ultimele decenii, misterul elaborării Operei lui William Shakespeare. S-au scris tomuri întregi pe seama discrepanței dintre un personaj actor, ca William Shakespeare, și opera covârșitoare care îi era atribuită acestuia. În primul rând, s-a subliniat că nu există nici un manuscris al operelor lui Shakespeare și s-a consemnat, astfel, un pseudonim al ,,unui” scriitor genial, dornic, din diferite motive, de anonimat. 

S-au elaborat studii pe această temă, s-au realizat filme documentare și filme artistice. Întrebării: cine a creat operele atribuite lui William Shakespeare? - cercetările istoriografice au propus diverse și posibile răspunsuri veridice: filozoful Francis Bacon, Sir Roger Manner, conte de Rutland, Cavalerul William Stanley, Edward de Vere, conte de Oxford, poetul şi dramaturgul Christopher Marlowe, Mary Sidney Herbert, Contesă de Pembroke și (mai puțin credibil) poetesa Emilia Lanier ori Sir Fulke Greville. 

Dezbaterile și supozițiile continuă și astăzi, cu privire la cel care a fost adevăratul autor, dar, în această paradigmă, Walter Übelhart are o intervenție în care precizează un grup de 7, grup din care făcea parte, marcant, alchimistul Johannes Banfi Hunyades – un cerc al celor mai de sus, cărora îi adaugă pe actorul și poetul Ben Jonson, Sir Walter Raleight, parlamentarul Thomas Sackville, Lord Buckhurst, tipograful James Roberts și pe liderul actorilor din Teatrul ,,Globe”, Richard Burbake. 

ÎN UMBRA LUI SHAKESPEARE este un roman documentar, rod al unei cercetări îndelungate și minuțioase în arhive și în biblioteci din țară și din Anglia. După cinci ani de studii și de căutări istorice, romanul nu exprimă însă doar o muncă asiduă depusă în căutarea și parcurgerea filelor îngălbenite de vreme ale documentelor, ci și frământările autorului, prins în ,,mrejele” descifrărilor semnelor și mesajelor din ermetismul care a caracterizat Epoca, în încercarea de a reconstitui spiritul acelor timpuri vechi, lăsându-se călăuzit de Logică, de raționamentul documentaristului și de acribia pe care o are devoțiunea față de Adevăr. 

Expusă în beletristică, tema prinde culoare, atmosfera Vremii e reînviată de sintaxa bogată în mijloace stilistice variate, excelent folosite de scriitor, care își lasă imaginarul liber să pulseze în orizontul descrierilor peisajelor, situațiilor și dialogurilor personajelor. Tehnic, Walter Übelhart își construiește literatura glisând epicul în alternanța planului contemporaneintății cu cel al timpului istoric din vremea lui Shakespeare. Valențele creativității și ficționalului devin instrumente de penetrare a acelui timp, ajutându-l să se transpună în acel timp, ca într-o călătorie în timp, pentru a putea înțelege acel timp, cu oamenii lui și cu faptele lor. 

Pe de altă parte, în planul descris al contemporaneității noastre, de unde autorul pleacă în această ,,călătorie”, oarecum ,,fantastică”, relevă intrumentarul unui realism literar bine folosit, în favoarea bucuriei lecturii. Prin urmare, avem de a face cu relatarea unui scriitor din prima pătrime a Secolului XXI despre ,,călătoria” sa, ,,la propriu”, într-un Secol dintr-o altă Vreme, într-o investigație uluitoare, istorică și simbolică. Din Nord în Nord. Din Nordul României în Nordul Europei. Sunt câteva căi de lectură: literară (reînnoirea instrumentelor tradiționale ale romanului); mitologică (magică); și altele, care țin de hermeneutică. Când avem de a face în Artă cu autenticitatea? – atunci când publicul e transformat de către autor în martorul emoționat al căutărilor sale, al trăirilor sale, și asta înseamnă împărtășire, adică inițiere. 

În romanul lui Walter Übelhart întâlnim autenticitatea. Cititorul devine confratele autorului și literatura comuniune, pe ,,drumul” ce trebuie parcurs înspre aducerea ,,în lumină” a unui personaj ,,rămas” în ,,anonimat”. Din acest punct de vedere, se reflectă o frumoasă tălmăcire din limba misterelor, dar: tălmăcire cu semnificație, la rândul ei tălmăcită de Estetică, fiindcă romanul ÎN UMBRA LUI SHAKESPEARE decriptează, deși, totodată, cum, de altfel, și solicită autenticitatea, lasă, pe alocuri, să i se întrevadă propriile linii de mister, pe fondul unui fapt: acest roman nu este menit să demoleze o mitologie seculară ci să șlefuiască, înspre o și mai puternică strălucire, paradigma epocală William Shakespeare. 

FILMUL THE SILVERSMITH (ARGINTARUL) Filmul s-a construit cu un buget mic, al lui Walter Übelhart, dar prin elanul prietenilor săi, care, indiferent de profesiile lor, au devenit actori ai filmului cărții lor preferate, interpretând, voluntar, rolurile personajelor romanului - un concept pe care autorul l-a inaugurat sub numele de Book Fan Acting (o fascinantă provocare a cititorilor unei cărți de a interpreta roluri din cartea lecturată), alături de conceptul Book Fan Creating (invitația publicului de a creea diverse forme artistice în urma lecturării cărții), printr-o ,,colaborare emoțională” la un act de creație ,,comună”, în prelungirea stării de spirit al cărții și ecranizării ei. 

Încrezător în Legea atracției universale, Walter Übelhart a pornit la drum, generând un Fenomen, în ,,incidență și coincidență” cu relevarea ,,acelui” istoric al genezei Operei shakespeareene, aportul cauzalitate-efect fiind expresiv în permanenta căutare; cu fiecare răspuns, ivindu-se o altă întrebare, în spiritul a ceea ce înseamnă moștenirea Shakespeare, o cercetare cât de acribică, o pătrundere în analiza firii umane, în chimia Elaborării (Labor). Și, după un pas, un altul. Așa se face că întâmplările survin într-o anumită ordine - Johannes Banfi Hunyades fusese, de altfel, fiu de Lutheran, având, ,,aievea”, conștiința predestinării. Acțiunile cultural-enzimatice ale romancierului stârnesc un nou avânt, după un altul, și determină ,,noi întâmplări”, o ,,întâmplare” (relatată în mai multe rânduri și în diverse semnificații), fiind aceea a întâlnirii cu regizorul János Tárkányi. 

János Tárkányi (n.1970) este Lector universitar al Facultății de Teatru şi Film din cadrul Universității ,,Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, la Departamentul Maghiar de Film, un maestru al imaginii de film, licențiat al Academiei de Teatru şi Artă Cinematografică din Budapesta, secția Imagine de film şi TV, tehnică TV; Doctor în Comunicare vizuală și Master în Comunicare mediatică, având o măiestrie (tehnică) dobândită în mulți ani de practică a operatoriei de televiziune și a editării imaginii de film, fiind realizatorul a zeci de documentare, sute de emisiuni și de programe pentru Societatea Română de Televiziune, fiind el însuși un spirit cultural enzimatic, participând la crearea secţiei de Arte Plastice din cadrul Universității Creștine ,,Partium” din Oradea (unde a activat ca asistent universitar și coordonator de proiecte), și a secției Fotografie Film Media al Universității ,,Sapientia” din Cluj-Napoca, fiind membru, al Societății de Elită Profesională H.S.C. - Societatea Maghiară a Cinematografilor, afiliată IMAGO – European Cinematographers. 

THE SILVERSMITH (ARGINTARUL) este primul film artistic de lung metraj al lui János Tárkányi, magistral debut, încununat cu o recunoaștere internațională extraordinară – filmul fiind premiat la: Best Istanbul Film Festival (Turcia); Druk International Film Festival (Bhutan); Indo Singapore International Film Festival (Singapore); Stockholm City Film Festival (Suedia); Five Continents International Film Festival; Oasis Inter Continental Film Festival (India); Gona Film Awards (India); Uruvatti International Film Festival (India); Europe Film Festival (UK); Golden Sparrow International Film Festival (India); Latitude Film Awards (UK); Florence Film Awards (Italia); 

primind Mențiuni de onoare la Athens International Monthly Art Film Festival (Grecia); Art Film Awards - Monthly Competition (Macedonia); Golden Harvest Film Festival (Japonia). 

THE SILVERSMITH (ARGINTARUL) s-a aflat în finala festivalurilor de film: Prague International Monthly Film Festival (Cehia); Asian Cinematography AWARDS (ACA) (India); Kosice International Monthly Film Festival (Slovacia); Sweden Film Awards (Suedia); Luleå International Film Festival (Suedia); Eurasia International Monthly Film Festival (Rusia); Hollywood Gold Awards (SUA); Portofoliul cuprinde prezența filmului în semifinalele de la: AltFF Alternative Film Festival (Canada); The Continental Film Festival (Spania); European Cinematography AWARDS (ECA) (Olanda); New Cinema - Lisbon Monthly Film Festival (Portugalia); Esoteric International Film Festival (Rusia); Cannes World Film Festival (Franța). De asemenea, filmul a fost nominalizat la: Uganda Film Festival(Uganda); Paris Film Festival (Franța). A fost selectat la: Onyko Films Awards (Estonia); Gutterbliss Temporary Testival (SUA); First-Time Filmmaker Sessions Eastern Europe Film Festival (România); IPIFF Independent Producers Indie Film Festival (România); Anatolia International Film Festival (Turcia); Iconic Images Film Festival (Lituania); Istambul Film Awards (Turcia); Berlin Indie Film Festival (Germania); Milan Gold Awards (Italia); New York Movie Awards (SUA). 

Gândirea artistică a lui János Tárkányi este congruentă celei a lui Walter Übelhart. Regizorul a organizat cele mai, ,,aparent”, nesemnificative detalii, coordonând fluxul acțiunii într-o albie a nuanțelor de mare strălucire. Aici e finețea! Stăpânirea perfectă a tehnicilor de filmare, împletită cu spiritul inovativ și capacitatea de identificare a soluțiilor optime - i-au oferit regizorului o ,,găselniță” ingenioasă profesional, de mare sprijin în munca sa cu actori de circumstanță, oferindu-le acestora curaj și posibilități interpretative, transformându-le autenticitatea și calitățile native în valori cinematografice. 

Credem că o atare însușire (de a lucra cu peste 60 de actori, care în viața lor nu au mai apărut pe o scenă, măcar – o performanță uriașă), tușează talentul lui János Tárkányi, valorizându-i disponibilitățile psihice și capacitățile de creație. Nici condițiile de austeritate tehnică nu l-au intimidat pe regizor, construind evenimente de peliculă festive. 

Scrierea cărții și realizarea filmului reflectă amintirea unor fapte de creație săvârșite într-un trecut îndepărtat și romantic, pentru ca viitorul să fie sedus, întru noblețe spirituală.