POETUL IOAN VIERU SOLICITĂ ÎN JUSTIȚIE DIZOLVAREA UNIUNII SCRIITORILOR

CRAPĂ STRUCTURA NEOSTALINISTĂ CARE A REINSTAURAT DIRIJISMUL BOLȘEVIC ÎN CULTURA ROMÂNĂ  

ULTIMUL DICTATOR

            Poetul IOAN VIERU s-a adresat, pe data de 20 Februarie 2017, în calitate de reclamant, Judecătoriei Sectorului 1 București, cu o CERERE DE RADIERE DIN REGISTRUL ASOCIAȚIILOR ȘI FUNDAȚIILOR A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA. Această solicitare, adresată Instanței, mi-a fost expediată pe e-mail și citez din ea un fragment edificator: 
                    ,,Dizolvarea Uniunii Scriitorilor din România reprezintă nu doar o chestiune legală, ci una imperios morală, reparatorie, de importanță juridico-istorică  față de toți scriitorii persecutați în perioada de tristă amintire a anilor 1949- 1965, și ulterior, până astăzi, stopându-se astfel  un abuz cu grave consecințe pentru democrație și contextualizarea acesteia. 
                    Nu toți scriitorii au curajul să se apere în fața unor Case de Avocatură, cu onorarii foarte mari, să-și apere demnitatea, drepturile profesionale și apartenența la o organizație pe care au considerat-o, în mod legitim, o Casă a creației și a Culturii. Pentru că acesta este înfiorătorul adevăr: scriitorii români au ajuns amenințați de această USR, care la rândul ei, nu este altceva decât un grup restrâns de interese.
                   Această organizație nu a fost înființată prin voința consimțită a membrilor săi, ci prin forța specifică  regimului totalitar, adică de fostul regim comunist, nu în urma unui act administrativ individual, nu a fost o Lege, nici un Act normativ, iar Decretul Nr. 267/ 1949, nepublicat în Monitorul Oficial, conform Constituției din 1949, este nul de drept. Efectele juridice ale acestui act administrativ s-au epuizat cu evidență odată cu Revoluția din 1989, fiind perpetuat din motivele nereformării generale. 
                   Conform Decretului Nr. 31/ 1954, numai persoanele juridice de drept public, se înființează direct prin lege. Or, Decretul 267/1949 nu a fost o Lege și Uniunile de creatori aveau obligația ca persoane juridice de drept privat, funcție de scopul lor (patrimonial sau nu) de a se supune reglementărilor legilor speciale în materie, respectiv, Legea 31/ 1990, Legea 21/ 1924 sau OG 26/2000.
                   În consecință, UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA nefiind Stat în Stat, și nefiind mai presus de Constituția României, era obligată, odată cu votarea noii Constituții, din 1991, să respecte și să se conformeze reglementărilor cu privire la dobândirea personalității juridice ca orice altă persoană juridică de drept privat cu scop nepatrimonial. Că lucrurile nu au evoluat în acest sens,  această situație s-a întâmplat datorită structurii ilegal-frauduloase ajunsă aplicație deturnantă a vieții culturale   cu conexiuni în sfera instituțiilor publice.”

PREZENTĂM UN ARTICOL APĂRUT ÎN ,,COTIDIANUL”  - Vineri, 24 februarie 2017 COTIDIANUL Vineri, 24 februarie 2017
http://www.cotidianul.ro/ioan-vieru-cere-dizolvarea-uniunii-scriitorilor-296714/

O inițiativă cu foc și pară

Ioan Vieru cere dizolvarea Uniunii Scriitorilor

                    După ce a fost contactat de mai mulți experți și responsabili europeni, nedumeriți de situația de la Uniunea Scriitorilor, cât și a sa personal în relația cu aceasta, poetul Ioan Vieru a decis, în acord cu legislația și coordonatele democrației, să ceară radierea și dizolvarea acestei instituții care și-a consumat în mod evident rolul și misiunea pentru care a fost creată de către aparatul de stat stalinist din fosta RPR.

                    Numai în România nu s-a dizolvat Uniunea Scriitorilor, prin lipsa reformelor structurale, spre a face loc mai multor sindicate culturale, în avantajul unei vieți literare echitabile. Uniunea Scriitorilor nu este înființată de membrii săi, ca atare era obligată să se legalizeze conform legislației în acest sens. Practic, legal nu există, însă a primit și primește un serios sprijin discreționar de la stat, care este canalizat spre un grup de interese.

                    În urma abuzurilor asupra scriitorilor, din ultimii ani, puse cu tenacitate în scenă de actuala și amenințătoarea conducere a Uniunii Scriitorilor, această organizație cândva fanion, a ajuns o tot mai accentuată afacere toxică a unui grup, generatoare de procese în justiție, pe banii breslei, contra tuturor celor care îi contestă în mod just abuzurile notorii.

                   Dizolvarea Uniunii Scriitorilor este solicitată în condiții absolut echitabile pentru toți membrii săi, spre a da, în sfârșit, posibilitatea înființării unor noi și autentici operatori culturali, așteptați de toate mediile culturale autohtone și europene, în special de scriitorii tineri și nu numai. Viitoarele afilieri au astfel toate șansele să fie mai apropiate de spiritul colegial legal, obligatoriu și necesar susținerii unui sindicat, fie el scriitoricesc, în atmosfera conlucrării libere, utile interesului general, depășind abuzivul monopolism actual hipercentralizat.

                    Lipsa de legalitate punctuală a actualei Uniuni a Scriitorilor, special menținută, care a făcut posibile abuzurile, situarea agresiv-interesată deasupra tuturor a celor din staff, adevărat stat în stat, a erodat la maxim ceea ce ar fi trebuit să mențină cu obstinație principiile democratice ale unei asemenea structuri. Există toate motivele ca într-un timp foarte apropiat, această umbră organizatorică care s-a deplasat tot mai mult spre modelul trecutului comunist, din perioada președinției lui Mihail Sadoveanu, aflat în amplu derapaj moral-politic, și Demostene Botez, datorită problemelor sale de ființare și abuzurilor în care a fost implicată în relația cu unii dintre membrii săi, să intre oficial în dizolvare.

                    Abuzurile recente împotriva propriilor colegi de breaslă, prin girul degradant al votului unanim !, au eliminat definitiv profilul și identitatea morală a acestei uniuni de creație.

                    Pentru a îndepărta panica în rândul membrilor, notorii fiind instigatoriile interpretări subiectiv-interesate ale actualei conduceri a Uniunii Scriitorilor, trebuie remarcat faptul că pensiile, indemnizațiile și alte drepturi nu vor fi afectate, acestea provenind de la bugetul statului. Se cere redistribuirea egală a patrimoniului Patrimoniului Uniunii Scriitorilor și restituirea cotizațiilor pe ultimii 10 ani, din fondurile existente. Actualele Filiale ale USR au posibilitatea imediată de-a se scinda, unde este cazul, și de-a se organiza cu statut juridic propriu, fuzionând între ele, în liberă opțiune, spre a crea altă Uniune, sau mai multe, în spiritul legii și transparenței instituționale, având propriile decizii și responsabilități directe. Înlăturarea spiritului mafiot din viața culturală primește o replică mult așteptată.

                    Conlucrarea instituțiilor publice cu actuala structură personalizată de la Uniunea Scriitorilor, în primul rând Ministerul Culturii, a cărui responsabilitate a fost activată la finele anului trecut, spre a nu mai implicat în proceduri bazate pe trafic de influență, sau Casele de avocatură, încalcă legislația în vigoare.

                    Înființată de statul totalitar și marcată de fondatorul său de atunci, propaganda stalinistă, în ultimii ani s-a ilustrat printr-un veritabil autoritarism de inspirație mafiotă, destul de prezent în societatea românească. Foarte curând, actuala Uniune a Scriitorilor poate deveni, în mod firesc și legal, de indiscutabilă tristă amintire. ( M. T. )