 |
| IOAN VIERU |
Aflat la un colocviu în străinătate, am fost izbit de un fapt pe nu care îl mai credeam posibil astăzi undeva în România. Uniunea Scriitorilor din România, nume aparținând unei organizații de breaslă comuniste, cu bunele și relele sale, nu numai că s-a poziționat în ultimii ani într-o atitudine mai mult decât abuzivă față de unii dintre membrii săi, însă pare să se situeze într-o sferă programatică de distrugere a scriitorilor care nu îi acceptă abuzurile.
Această fantomă ajunsă pe culoarele justiției democratice, aflu că își revendică existența, negru pe alb, statutar, de la un Decret, 267/ 1949 , dat de regimul criminal comunist. Sfidând schimbarea de regim politic, democrația și legislația românească în domeniul asociativ, Uniunea Scriitorilor din România nu trebuie doar dizolvată, ci și denunțată drept practicant al fenomenului concentraționar în activitatea sa internă curentă. Intrarea în legalitate a fost preferată prezervării statului dat de corifeii stalinismului.
In condițiile în care toate fostele instituții ale României s-au transformat, legal și statutar, Uniunea Scriitorilor din România preferă a figura, cu obstinație, prin revendicarea sa de la acel Decret al statului criminal comunist, drept acea redută încropită prin directivele scrise pe genunchi de foștii asasini ai poporului român.
In acești ani, în mod evident corelativ, nu numai că nu s-a separat concret de trecut, a trecut la aplicarea unor proceduri similare, instigând scriitorii, unii împotriva altora. Are în componența sa o " comisie de monitorizare și excluderi", aidoma unui partid politic totalitar.
Având în vedere revendicarea fățișă de la un Decret al statului criminal comunist, solicit anularea tuturor decorațiilor și însemnelor publice acordate acordate acestei fantome, Uniunea Scriitorilor din România, despre care am toată speranța că, prin intermediul justiției, nu vom mai auzi vreodată în spațiul public românesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu